Institutiile financiare ce acorda imprumuturi sau unde putem plasa banii, le numim in general banci. Cu toate acestea, nu toate sunt banci ‘à charte’, in sensul precizat de Legea bancilor. Nu intram acum in detalii despre definitia unei ‘banci à charte’. Ceea ce dorim sa demistificam aici este categoria aparte de institutii financiare (fie ele banci sau nu) ce acorda imprimuturi ipotcare, dar care nu au sucursale fizice. In mod conventional se numesc ‘banci virtuale’. Poate ati auzit sau nu de ele, dar institutii cu nume sonore ca Manuvie, First National, MCAP, ING, Radius, Home Trust sunt de fapt “banci virtuale”. Ele ofera in general servicii de depozite bancare si de imprumuturi, printre care si imprumuturi ipotecare.
In principiu, daca doriti sa obtineti un imprumut ipotecar – pentru cumpararea unei locuinte sau pentru refinantarea proprietatii actuale, principalele avantaje oferite de “bancile virtuale” sunt datorate in primul rand tehnologiei – ele opereaza in exclusivitate pe internet, deci nu au sucursale fizice de intretinut si nu au de platit salarii pentru un personal numeros. In consecinta, costurile de exploatare sunt mult mai reduse – deci si dobanzile pe care le aveti de platit la diferitele produse pot fi mai reduse decat la o banca obisnuita. In plus, banca este deschisa 24 ore /7 zile pe saptamana, si nu au concedii sau vacante – asadar operatiile se realizeaza rapid si la orice ora (plati, comanda de cecuri, viramente, deschidere de cont.), si aveti acces la informatiile personale fara intarziere. In plus, datorita faptului ca ele au mai putine cheltuieli, sunt capabile sa ofere dobanzi avantajoase la depozite si imprumuturi, iar unele servicii (de pilda taxele pentru deschiderea sau mentinerea conturilor) pot fi gratuite. Sunt cu alte cuvinte, bancile viitorului.
Cateva inconveniente ale bancilor fara sucursala sunt, evident, lipsa contactului direct – clientul nu poate sa intalneasca in persoana nici un consilier, sa ceara lamuriri sau sa faca o reclamatie. Insa, pentru persoanele care nu se simt confortabil sa foloseasca internetul, sau care inca prefera sa o vada pe Suzie care iti zambeste la intrare si te invita sa iei un bon de ordine, sau prefera sa aiba posibilitatea de a bea o cafea in timp ce stau sa astepte sa vada consilierul, cu siguranta ca o banca traditionala este de preferat. Dar pentru omul modern, adaptat tehnologic, si care nu are timp de pierdut sa stea o ora in trafic pentru a rezolva o problema minora, pariez ca serviciile unei “banci virtuala” o sa il multumeasca pe deplin. Desigur, lipsa ghiseurilor automatice face ca tranzactiile sa se poata efectua numai prin carti de credit, de debit sau pe internet, ceea ce nu convine tuturor persoanelor. Daca platile pe internet inca va fac frica, mai bine alegeti o banca traditionala.
Sa nu va inchipuiti totusi sa banca virtuala este o banca “fantoma” si ca nu aveti cu cine sa stati de vorba daca ceva nu merge bine! Bancile virtuale au service à la clientele disponibil intre orele normale, si acest serviciu nu este in India sau Insulele Maldive, ci chiar in Montreal sau Quebec. Unele au creat chiar un site internet dedicat exclusiv clientilor, unde acestia pot consulta pricipalele caracteristici ale imprumutului sau pot face modificari asupra acestuia.
Un avantaj deloc de neglijat al imprumuturilor acordate de bancile virtuale este faptul ca ele ofera direct dobanda “negociata” adica redusa, nu mai este nevoie de a parlamenta cu consilierul in sucursala pentru a obtine “cea mai buna dobanda”. Acest fapt are si alte consecinte mai putin evidente. Prin lege si traditie, o banca ‘traditionala’ ofera pentru imprumuturile ipotecare mai intai o dobanda ‘fara rabais’, numita dobanda afisata. De excemplu astazi, dobanda afisata de banci pentru un termen ipotecar de 5 ani este 5,14%. Pentru a obtine o dobanda mai mica, clientul trebuie sa negocieze cu banca! Sa presupunem ca dupa lupte grele puteti ajunge la o dobanda intre 3,4- 3,7%. Adresandu-va la o banca virtuala, veti primi oferta de 3,4 – 3,7% direct, fara a mai avea nimic de negociat (de regula sunt chiar mai bune! ). Deoarece o banca virtuala foloseste insa doar dobanda ‘cu rabais’, clientul este avantajat in momentul in care ar dori sa intrerupa ipoteca inainte de sfarsitul termenului. Asa cum probabil stiti, daca intrerupeti ipoteca in timpul termenului exista penalitati. Penalitatile la bancile virtuale sunt calculate avand ca referinta dobanda deja redusa (de pilda 3,4%), spre deosebire de o banca ‘normala’ care va utiliza la calculul penalitatilor dobanda afisata (adica in exemplu nostru 5,14%). Asadar si in acest caz, sunteti castigatori daca folositi banca virtuala.
O alta situatie avantajoasa in cazul in care alegeti sa lucrati cu o banca virtuala se prezinta in momentul in care ati ales un imprumut cu dobanda variabila convertibila. Sa zicem ca ati inceput cu o dobanda variabila si remarcati ca tendinta pietii este spre cresterea dobanzilor si decideti sa o fixati, sa nu mai aveti stress. Convertirea se face la dobanda fixa oferita de institutie in momentul schimbarii, adica la dobanda ‘cu rabais’, deoarece este singura existenta la bancile virtuale. Pentru bancile ‘traditionale’ in schimb, daca nu este specificat expres in contractul de ipoteca, veti obtine teoretic dobanda fixa afisata fara reducere!
Binenteles, clientul care va alege o banca virtuala este cel care, indiferent de varsta, se simte confortabil a naviga si a face operatii financiare pe internet. Cum bancile virtuale nu au retea de sucursale, pentru a avea acces la un imprumut ipotecar oferit de majoritatea bancilor virtuale mai sus mentionate, trebuie sa va adresati unui curtier ipotecar care lucreaza cu aceste banci. Acesta are rolul de a analiza exact situatia dvs, a identifica preferintele si profilul de consumator, si va poate sfatui care este cea mai buna oferta pentru dvs, fie ca este oferita de o banca clasica sau una virtuala. Dar cu siguranta, in secolul in care vorbim de viteza in termeni de Gigabytes pe secunda, viitorul apartine bancilor ce se vor adapta la epoca internet si clientilor ce prefera economia de timp si bani.
Articol aparut in Pagini Romanesti in iulie 2013