Care v-ar fi reactia daca cineva v-ar spune ca puteti deduce de la impozit dobanda platita pentru ipoteca proprietatii unde locuiti! Ati spune ca nu este posibil. E bine, in anumite conditii, este! Urmatorul articol se adreseza proprietarilor de imobile cu venit care nu sunt incorporati si lucratorilor pe cont propriu (in orice domeniu) de asemenea ne-incorporati. De ce doar acestia? Pentru ca prin lege, acestia au dreptul sa deduca anumite cheltuieli din venitul impozitat in cadrul declaratiei personale.
Programul despre care vom vorbi vizeaza convertirea incetul cu incetul a datoriilor personale-ale caror dobanzi nu sunt deductibile de la impozit, in datorii `de afacere`, ale caror dobanzi pot fi deduse integral de la impozit. Este cunoscut in principiu sub numele de ‘punere deoparte a banilor’. Veniturile brute (de afaceri sau de locatie) sunt folosite la diminuarea datoriilor personale (ipoteca si alte credite) si la cheltuielile curente. Se reduce astfel dobanzile ipotecii si a cartilor de credit / imprumuturilor / liniilor de credit personale, ce nu sunt in general deductibile. De unde se platesc atunci cheltuielile de afaceri? Dintr-un imprumut facut special pentru acest scop, ideal o marja (linie) de credit. Este necesar deci deschiderea a doua conturi distincte, unul in care se depun veniturile de afaceri si altul din care se platesc cheltuielile de afaceri si de care va trebui legata o marja de credit.
Sa luam ca exemplu un travaillleur autonome ale carui venituri brute sunt de 100,000$ si ale carui cheltuieli de afaceri sunt de 50,000$. Va plati deci impozit pe 50,000$ venit net, adica 20,000$ la o rata de 40% impozitare. Ii raman deci doar 30,000$ pentru a-si acoperi cheltuielile personale (ipoteca, datorii personale, mancare etc). Aceeasi persoana are o ipoteca de 150,000$ pe casa personala. Utilizand aceasta tehnica, cei 50,000$ folositi inainte pentru a plati direct cheltuielile de afaceri vor fi utilizati pentru a plati ipoteca personala. In 3 ani de zile ipoteca personala va fi platita integral, in acelasi moment in care marja din care s-au platit cheltuielile de afaceri a ajuns la 150,000$. Dobanda ipotecii personale (aproximativ 138,000$ in 25 de ani la o rata de 6%) pe care ar fi platit-o din venitul net, echivaleaza cu un impozit de 55,200$ la o rata de impozitare de 40%. Platind ipoteca in 3 ani in loc de 25 ani, in cei 22 ani ramasi se salveaza de la impozit 45,000$ daca se pastreaza rata de impozitare.
Aceasta tehnica se aplica si proprietarilor de imobile cu venit. Chiriile sunt utilizate la plata ipotecii personale iar cheltuielile curente legate de imobil (admisibile la deducerea impozitului) sunt platite din marja personala.
Ideal pentru ca aceasta tehnica sa fie rentabila, ipoteca personala ar trebui sa fie sub forma de marja ipotecara. Aceasta in general este acordata de catre banci pentru ipoteci nu mai mari de 75% din valoarea casei. Toate veniturile sunt depuse in marja ipotecara si o vor reduce rapid. In momentul in care ipoteca personala a fost platita integral, daca dobanda marjei ipotecare este mai mica decat cea a marjei de afaceri, se plateste marja de afaceri cu marja ipotecara. Provenind din cheltuieli de afaceri, toate dobanzile noi ipoteci se vor putea deduce de la impozit!
Punerea pe picioare a acestei strategii se dovedeste relativ simpla in comparatie cu beneficiile ce pot rezulta din ea. Conform hotararilor din 2002 si 2003 ale Revenu Canada si Curtii Supreme a Canadei, procedura este actualmente legala. Pozitia guvernului federal fata de aceasta tehnica se poate insa schimba oricand. Dandu-se numarul din ce in ce mai mare a normelor fiscale relative la deductibilitatea dobanzilor, este necesara validarea cu contabilul dvs a aplicabilitatii si avantajele aplicarii acestei proceduri. Puneti deci la treaba valoarea casei dvs!
Surse : Association canadienne d’études fiscales; Le Magasin MCI; Revue Option Retraite
Articol publicat in Zigzag Roman-Canadian noiembrie 2007