Un salariat este cel care, in urma unui contract cu o companie, se angajeaza sa faca un numar de ore pe saptamana si primeste un salar din care compania a retinut deja impozitele si alte dari catre stat. Spre deosebire de un salariat, un lucrator pe cont propriu (travailleur autonome sau self employed) este cel care are compania lui proprie incorporata sau inregistrata, sau pur si simplu este un contractor platit pentru munca lui cu un salar din care nu s-au retinut impozitele (salar brut). Cei pe cont propriu trebuie la sfarsitul anului sa verse intregul impozit la stat, daca nu a fost platit nimic in timpul anului. Tot acestia au dreptul in general la scaderea anumitor cheltuieli din venitul brut, cheltuieli facute pentru a dezvolta ‘afacerea’. De exemplu, un curtier imobiliar va deduce benzina si intretinerea masinii, o educatoare cu garderie acasa va deduce mancarea data copiilor, o coafeza la domiciliu va deduce pretul sampoanelor sau periilor folosite pentru clienti.
Din ce in ce mai multe companii (inclusiv cele mari -gen Videotron, sau Guvernul) prefera sa plateasca pe cei care lucreaza pentru ele ca si sub-contractori, deci ca ‘travailleurs autonomes’. In acelasi timp, din ce in ce mai multe persoane se orienteaza spre o cariera pe cont propriu, preferand sa fie proprii lor stapani.
Cand vine vorba de un imprumut pentru casa, bancile aplica criterii diferite pentru salariati si pentru cei autonomi. De ce? Pentru ca riscul de a nu reusi sa pastreze o continuitate a venitului este mai ridicat pentru cei autonomi. De aceea bancile cer in general o perioada minima de doi ani de munca in domeniu pe cont propriu pentru a le acorda o ipoteca. In principiu venitul luat in calcul se obtine ca o medie a veniturilor pe ultimii doi ani, verificat cu declaratia de impozit si avizul de cotizatie.
In cazul in care venitul net declarat (in urma deducerilor tuturor cheltuielilor la care are dreptul) este de ajuns pentru a cumparara o casa, un lucrator pe cont propriu poate obtine orice tip de ipoteca ca si orice salariat (avans minim 5% pentru o casa unifamiliala si duplex, 10% minim pentru 3plex si 4plex).
Avand insa in vedere ca un lucrator pe cont propriu deduce din venitul brut o serie de cheltuieli, nu putine sunt cazurile in care venitul declarat oficial nu este indeajuns pentru a-si cumpara proprietatea la care viseaza si care in fond si-o poate plati. In aceasta situatie exista produse ipotecare speciale, mai flexibile. Toate calculele se fac bazandu-se pe venitul declarat verbal de catre client, chiar daca este diferit de cel declarat oficial. Venitul declarat verbal trebuie sa fie totusi rezonabil pentru meseria si domeniul in care activeaza lucratorul.
Mai multe sunt conditiile speciale pentru a obtine aceasta ipoteca :
-se poate cumpara numai o casa unifamiliala sau un duplex
-cumparatorul trebuie sa declare ca va ocupa viitoarea proprietate
-avansul minim cerut este 10% in loc de 5%
-cel putin jumatate din avansul de 10% trebuie sa fie economisiti de catre client sau obtinuti in urma vanzarii unei alte proprietati, restul pot fi si o donatie de la familie
-prima de asigurare ipotecara este mai mare (asigurare platita de catre client la una din cele doua companii de asigurare SCHL sau Genworth, care asigura banca in cazul incapacitatii de plata a clientului, ca ea isi va recupera toti banii investiti = imprumutul dat plus cheltuieli).
Iata deci ca sunt alternative de a cumpara o casa chiar si pentru intreprinzatorii independenti. Ramane ca acestia, ca si toti cumparatorii de altfel, sa-si calculeze bugetul in mod intelept.
Articol aparut in Moldova 9 in iunie 2013
